CÂND SPRE APUSUL VIEȚII PĂMÂTEȘTI REGRETELE TE COPLEȘESC Când spre apusul vieții regretele te copleșesc Că aripi noi să zbori spre începuturi nu-ți mai cre...
CÂND SPRE APUSUL VIEȚII PĂMÂTEȘTI REGRETELE TE COPLEȘESC
Când spre apusul vieții regretele te copleșesc
Că aripi noi să zbori spre începuturi nu-ți mai cresc,
Să nu disperi ci dimpotrivă-n sine să te bucuri
Că mergi tot înainte peregrin pe drum ceresc.
rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.