Sonetul 71
Nu mă jeli când eu voi fi murit
Și clopotul cel trist va anunța
C-această lume rea am părăsit
Să locuiesc cu viermii undeva.
Nu te gândi, când versul vei citi,
Că eu l-am scris, căci te iubesc nespus,
De-aceea vreau în gând să nu mă știi,
Ca nu cumva de dor să fii răpus.
Dar dacă totuși vrei ca să citești
Când eu țărână poate sunt de-acum
Numele meu să nu ți-l amintești,
Lasă-ți iubirea să se facă scrum,
Căci eu această lume n-o suport
Să râdă când suspini și eu sunt mort.
poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.