Sonetul 5
Eu sunt Adam, tu Eva cea frumoasă
Ești jumătatea mea, cum știi prea bine
Ai trupul zvelt, purtarea ți-e aleasă,
Iar inima îți bate-n piept la mine.
Chiar dacă-n jurul nostru milioane
De oameni pe planetă-și trăiesc traiul
Noi suntem două mândre etaloane,
Fiindcă iubirea noastră ne-a fost Raiul.
Dar într-o zi, un șarpe, ca vicleanul,
Te-a amăgit cu vorba lui aleasă
Și neștiind să-ți temperez elanul
Am pierdut Raiul, scumpa noastră casă.
Și-acum, trăim cu suflete mâhnite
Ca două jumătăți neîntregite.
poezie de Octavian Cocoș (2 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Octavian Cocoș. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.