Sonetul 45
Iar celelalte două, aer și foc, se știe
Oriunde m-aș afla, ele rămân cu tine
Primul e gândul meu, și-apoi dorința vie
Prezente și absente, că vin și fug de mine.
Și când acestea-n grabă la drum cu drag pornesc
Spre tine cu a mea solie de iubire,
Din patru elemente, cu două doar trăiesc
Și-n moarte mă cufund de crâncenă mâhnire.
Până când viața iar va fi reîntregită
Cu acei soli rapizi ce-acasă o să vină
Și care vor vesti, cu graba cuvenită
Că sănătatea ta este acum deplină.
Aflând asta mă bucur, apoi mă întristez,
Iar îi trimit la tine, și iarăși eu oftez.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.