Oameni. Nu lucruri, nu peisaje; oameni. Să fii însetat de omul nou, așa cum ești de lumile noi. Căci fiecare om e o formă de încăpățînare, adică o idee. Și-...
Oameni. Nu lucruri, nu peisaje; oameni.
Să fii însetat de omul nou, așa cum ești de lumile noi. Căci fiecare om e o formă de încăpățînare, adică o idee. Și-ți place să vezi care e gestul ideii, care e vocea ei. Cum surîde ea.
Constantin Noica în Jurnal filosofic (1944)
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.