Îmi dăte păpușa veche de cârpă care, de câte ori o țineam în poală, mă prindea cu mânuțele ei albe de deget și mă strângea, întrebându-mă cu voce scăzută: Ce...
Îmi dăte păpușa veche de cârpă care, de câte ori o țineam în poală, mă prindea cu mânuțele ei albe de deget și mă strângea, întrebându-mă cu voce scăzută: Ce faci, copilă mare? Se vede cale de o poștă că vrei să te strecori în timpurile apuse ale bunicii...
Camelia Oprița în Cuvântul deschide gândul omului - Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019, Insula timpului (altă povestire cu tâlc de copil)
Adăugat de Vlaicu Elena

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.