Slove-n balanță
iară mi-e toamnă
zbucium și vamă
lacrimi proscrise-n
marasme de vise
cin' să le vadă
cum să-nțeleagă?
număr cocori
fluturi și nori
fără să știu
de-am să mai fiu
dar am s-aștept
vernalu-ți semn
răstorn în gând
frunze și vânt
ploi și speranță
slove-n balanță
m-apasă greu
ca un clișeu
mi-e sufletul toamnă
îl simți, dragul meu?!
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.