Tai lemne
Glasul tău e tot acolo
Unde florile nu mor,
Mașinile gri nu au loc de parcare...
Cu sufletul mov,
Speranțele verzi,
Visam numai stele.
Tu de ce nu crezi
În inimi?
Obstacole caut,
Diamante vânezi,
Privirea aceea
Era pentru mine?
Cu sânge te vreau,
Cu zâmbete fugi,
Pastelele și gofrele
Sunt mai gustoase
Decât slănina.
Într-o zi sufletul tău
S-a pierdut pe o bancă înghețată.
Eu am aflat
Și am început să tai lemne....
poezie de Mircea Țenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Mircea Țenche. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.