Întoarce-te la mine!
Mi-ai fost refugiu lin în nopțile pierdute
În care, cu durere, o lacrimă vărsam
Și nimeni nu știa tristețea să-mi asculte
Iar sufletul doar ție, plângând, ți-l închinam.
Mi-ai fost o călăuză șoptindu-mi împlinirea
Ce-am reușit s-o scriu prin sacre legăminte
Zâmbind, îndrăgostită, mi-am exprimat iubirea,
Adesea nerostită, prin sute de cuvinte.
Mi-ai fost o temelie zidind a mea credință
Ce-am așternut-o-n versuri, adeseori timide,
Am biruit, crezând, absurda neputință
Știind că însuși Cerul, creând, îl voi deschide.
Mi-ai fost reazemul blând plângând la crucea unde
Mi-am îngropat cu jale iubiții mei părinți,
M-ai învățat, prin stihuri, durerea a-mi ascunde,
Sperând că le e bine, Acolo, lângă sfinți.
Mi-ai fost suavul glas al inimii ce simte
Dragostea fără margini de soră, de nepot,
Vibrația sublimă a lucrurilor sfinte,
Un strop de nemurire din tainicul chivot.
Am vrut să fug de tine, ți-am renegat divinul,
Lovită pe nedrept de-o cruntă erezie,
Dar astăzi vreau din nou să ne-mpletim destinul.
Întoarce-te la mine, Frumoasă Poezie!
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Marilena Răghinaru. [Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre poezie
- poezii despre versuri
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre durere
- poezii despre învățătură
- poezii despre tristețe
- poezii despre suflet
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.