Brâncuși: Ce sunt eu? O virgulă între două veșnicii... Sunt fir de nisip, dar fără mine, mai gol va fi pustiul! Pentru că nici piramidele nu sunt eterne. Și nu vor dăinui mai mult decât postamentul lor planetar... Strămoșii mei au fost mai înțelepți decât egiptenii... Ei își făceau sicrie de brad, nu sarcofage! Nu poți înșela moartea, ascuns într-o ladă de piatră... În fond, ce e viața? Dragoste, contemplare, eliberare... Gata! Am iubit și am contemplat destul! A sosit vremea să mă eliberez... Vârsta amăgirilor a trecut. Deasupra nu văd nimic. Doar coaja albastră a oului ceresc. E timpul să plec! Să-mi fac pernă din oasele mamei mele... Dalta, o iau cu mine... Voi sculpta și Dincolo! Vreau să fac Raiul și mai frumos...
replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuși), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.În Biblioteca Citatepedia este disponibil pentru lectură textul integral.
1 mister [din public] a spus pe 11 octombrie 2008: |
| frumoasa definitie, pe masura geniului |