Asupra dumitale nu mi se ridică mâna
Asupra dumitale nu mi se ridică mâna.
Și abia de îndrăznesc a spune-presupune
cu ce străfulgerare de păcate aș cuteza
să luminez amurgul zilei care apune.
Însă din zi în zi pe mine tot mai mult
pe mine eu mă acuz, dar presimțind ce va urma,
îmi iau iubirea, pentru că-n altă țară dumneata
îmi vei întoarce spatele, ca unui necunoscut.
poezie de Iosif Aleksandrovici Brodsk (24 mai 1962)
Adăugat de Vladimir Potlog

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.