Sfîntule
De cîte vremuri ți-l tot ții închis
Nu știu ce ai, viață, vis,
Bine, rău,
În strînsul pumnului tău?
Ții în mînă fum, cenușe, foc?
Ți-am descîntat-o ca pe un ghioc.
Sfîntule,
Pămîntule.
Nici cîntecul, nici ruga n-au descremenit
Ziua de granit.
N-au dezlipit deștele,
Nici dălțile, nici cleștele.
Tu ești, oare, Sfinxul din poveste
Care știe ce este și ce nu este,
Dincolo de literă și pravilă,
Negură, namilă?
Umblă omul, vîntul și fiarele
Să te rîcîie cu ghiarele
Vii.
Nici nu simți, nici nu știi.
poezie celebră de Tudor Arghezi din VERSURI - 1980
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.