Facerea
Eram atât de trist și atât de fericit
încât strângându-te în brațe
tot timpul îmi părea
că are câtuși de aer.
El a trecut pe lîngă mine și mi-a zis:
-Ce-mi dai ca să le tai?
-Nu-ți dau nimic, i-am zis
nu vreau să mi le taie
cătușele de aer.
El a plecat
cu ochii scoși de sub sprînceană a mirare
eu am rămas acolo
în încătușare.
Ce țară, Doamne, pentru un copil!
poezie celebră de Nichita Stănescu din volumul: Iarna de la sfârșitul lumii
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cătușe
- poezii despre tristețe
- citate de Nichita Stănescu despre tristețe
- poezii despre trecut
- citate de Nichita Stănescu despre trecut
- poezii despre timp
- citate de Nichita Stănescu despre timp
- poezii despre ochi
- citate de Nichita Stănescu despre ochi
- poezii despre fericire
- citate de Nichita Stănescu despre fericire
- poezii despre copilărie
- citate de Nichita Stănescu despre copilărie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.