Veronica Micle și dorul de Emin
Se-ascunde filomela
în trilu-i amuțit,
cea mai frumoasă pană
cu cerul s-a-nfrățit.
Te caut la "Junimea",
aștept să ne citești,
dar Domnu-acum te lasă
din cărți doar să grăiești.
Te-mbie și Cotnarul
cu-arome de povești,
nu ești în "Bolta Rece",
în bolta rece ești!
La "Timpul", când lucrai,
lucra la tine timpul,
în versul tău, Emine
și Cronos, și Olimpul...
Citind în stele noi,
mă cheamă, parcă, una,
în straiu-mi de măicuță,
nu mă cunoaște Luna.
Cu lacrimi, lumânarea-ți
începe-a mă zori,
resimt cum se topește
voința-mi de-a trăi.
Păgân și mult e-amarul,
mă poartă ochiu-mi leoarcă
din lacul cel cu nuferi,
în a lui Caron barcă.
poezie de N. Petrescu-Redi (aprilie 2020)
Adăugat de Njcolae Petrescu- Redi
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.