Cu mintea în aburi
Lumini se plimbă pe cer,
cei ce le urmăresc nu știu ce sunt
avioane nu-s.
Noaptea capătă o crustă de întrebări
cu răspunsuri înnodate la capete,
alte posibilități dacă există,
nu pot fi acceptate.
Cu mintea în aburi
încerc un fel de lămurire.
Stăpânit de lumini jucăușe, intermitente,
neîmpăcat în credință
cu ochi obosiți
de spațiul îngropat în minte,
merg mai departe după aceleași percepte
cunoscute demult.
Memoria cu sertarele deschise
lasă să se așeze aureolă și teamă
ce face aici popas.
Orice lumină mă bucură
ca un vin învechit
cu gust fructuos
și noaptea
mi-o face albastră.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Nicolae Vălăreanu Sârbu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.