Reclamă:
pe Bulevardul Electric vindem ce îți dorești,
poți să urci cu liftul până la etajul al nouălea,
deși magazinul are doar parter.
intră,
Vânzătorul te poate ucide
contracost.
nu am bani,
pentru moarte încă sunt o dezamăgire,
part time sau full time,
dar nici nu mă interesează,
pe-afară e un timp egoist
și dacă nu îi convine,
poate să se ducă în originea lui deprimată.
deocamdată, noaptea,
spăl primăvara
în care e îmbrăcată luna,
o agăț prin bucătărie la uscat.
prin casă port nori, nu am alte dantele,
desfac o pungă de inorogi
și îmi vine să fac fursecuri din ei,
inorogilor le place aroma de inimă,
de aceea îi țin
într-o dragoste enormă
care nu se vede,
se atinge.
mă împrumuți
să îmi cumpăr o insulă,
ceva mic, cu vedere la cer?
vreau o insulă nematurizată complet,
de unde au fost concediate
toate hârtiile milimetrice,
astea nu înțeleg chestii cum ar fi
să crești fursecuri
și să desenezi mustăți pietrelor.
acolo mă joc
de-a da și de-a nu,
până vii
să aruncăm luna de la unul la altul,
aromați și lefteri.
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.