Starea izolării
eu străbat replicile tăcerii definitive
și ordonez bibelouri între axele părerii înlăcrimate.
mut gânduri prin aspirații prăfuite,
banal ud viața mușcatei de pe noptieră
îngândurat lăsând-o să privească împrejurul
până la refuz.
muchiile șifonierului zac în inepții grave
de când în patrulaterul izolării
adun amintiri solidificate rând pe rând.
mi-e teamă că primăvara-mi va cere degete afară
pentru transfer de simțuri...
că șansa uitării de înverzire m-ar putea cuprinde
ca o răutăcioasă inspecție
de când pustiul străzii se înhăită cu virușii covid19
în răsfrângerea sensului de moarte.
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Mihai Savin. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.