Vezi-ți de drum!
Întoarce-ți privirea,
Și vezi-ți de drum,
Și ia-ți și iubirea,
Că-i stinsă, oricum.
Lasă-mi durerea,
Ce, crezi că nu pot?
Ba da, am puterea,
Să trec peste tot...
Poate nu azi...
Poate nici mâine,
C-am fost camarazi,
Mușcând dintr-o pâine,
Și-am tot împărțit,
Când bune, când rele,
Ce mult ne-am iubit!
Ce vremuri rebele!
Ce tineri eram...
Ce visuri mărețe!
De mână luptam,
Cu-a lumii strictețe.
Puneai la ureche,
Lalele și crini,
Și-acum, din pereche,
Ajuns-am... străini.
Ziceai că-s frumoasă,
Ca o... mântuire,
Viitoare mireasă,
Iar tu, viitor mire.
Pe piele-mi puneai,
Flămânde săruturi,
Atunci când m-aveai,
Sub moi așternuturi.
Nimic nu părea,
Rău să se-ntâmple,
Dar uite, vremea,
Ne "calcă" pe tâmple.
Și nu mai avem,
În ochi-strălucirea,
Amintirile gem,
La fel și iubirea...
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Andreea Văduva. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.