Himeră... azi
Azi cerul meu nu poate să mai cearnă
Culori de curcubeu peste visare,
Nici mintea nu mai știe să aștearnă
Tristețea scrisă-n vorbe arzătoare.
Azi ochii risipesc furtuni de ceață,
Nu îndrăznesc spre Soare să privească,
Doar stau spășiți în sfera lor de gheață,
Nemaiputând căldura s-o primească.
Azi rimele de ger sunt alungate
În închisoarea vorbelor confuze,
Distruse de ambiții vinovate,
Încremenite pe rănite buze.
Azi Poezia a rămas himeră,
Mâhnirea unui suflet zbuciumat,
Norul de foc din viața-mi efemeră,
Dorința unui vis neîntinat.
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.