Fântâna
Vreau să fiu fântâna gurii tale, desprinsă din salcia mamă
Cu lacrimi mă-mbii la Peștera Muierii
Ce mă-ndeamnă la vis,
Din coastele mele vei gusta fructul oprit
Nedeslușitei iubiri, îi va risipi moartea tot arsenalul din dotare
În iarna de argint, aurul s-a risipit în pământ
Cu tot cu zilele mele, cu freamătul codrului și cu visele spulberate de zei
O cămașă din mătase mă va acoperi în gândul opac
Am să scurtez ritualul, devenind lumină lină.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ileana Nana Filip. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.