Nostalgie

Un murmur, un fior, o dulce tresărire
Se furişează-n pieptu-mi obidit,
Când gândul către tine fuge
Şi-i atât de aprig şi nestăvilit....

Şoapte eternizate -n minte se strecoară
Din povestea vremilor trăite,
Mă-n duioşează şi mă copleşesc
Şi dorul de tine ce –n mine tânjeşte
Prin fereştri sticloase tiptil se furişează
Şi-n al meu suflet culcuş găseşte.

O duioasă melodie -n mine izvorăşte
O, ce minunat cânt ascult!
Tumultul lui se revarsă-n
Inima-mi trezită şi ademenită
De plăceri fugare şi amăgitoare.

Înfiorati mugurii de flori
Ce zefiruri de miresme respiră,
Mă atrag în mrejele unui vis,
Din noianul undelor aprins,
Ce-n juru-mi frenetic valsează.

Privesc printre norii destrămaţi,
Lumina aprisă-n mine, caut,
O lacrimă-mi scapă pe obraz,
Perdeaua amintirii s-a tras
Şi cu nostalgia prentru a ce-a fost,
Îndurerată şi-ntristată, am rămas.

poezie de Georgeta Ganea (11 februarie 2020)
Adăugat de Georgeta Ganea
Votează! | Copiază!