Fabulațiune
Bate vântu-a nebunie,
Frigu-și mușcă buzele
Și cocoșul... ce prostie,
Își vopsește... penele.
Vrea și el, o ordonanță,
Să-i suporte... toanele
Până dă ultima clanță,
Numărând cupoanele.
Haos, se numește țara,
Cucurigu-i... cotcodac,
Fumegă mocnit tigara
Vai de cel... ce e sărac
Pus-a șef peste cuibare
Un pestriț... fără un ban,
Care toarnă... în pahare
Aroganțe... din urban.
Whisky, rom... cauțiune,
Ninsori gri... anticipate,
Toarnă gaz pe-o națiune
Care îi tot duce-n spate.
Pulbere, minciună, ură,
Ger de-ngheață ouăle
Hoțomanul ce ne fură,
Calcă iar... găinile
Vântul bate... și cocoșul
Fuge luni... la sindrofie
A împăduchiat tot coșul
Fir-ar mama lui... să fie.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre țări
- poezii despre găini
- poezii despre whisky
- poezii despre vânt
- poezii despre timp
- poezii despre sărăcie
- poezii despre prostie
- poezii despre oraș
- poezii despre ninsoare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.