Șoapte în zori
Aceste șoapte zboară prin aerul sărat
În dimineți cețoase când valurile-s tulburi
Și le aud când vântul prin păr s-a strecurat
Deși vorbești încet, ghicesc a tale gânduri.
Și va veni și ziua când noi ne vom uni
Căci eu iubesc mirosul de mare ce îl ai
Unire pământească un început, tu știi...
Deși nu-nțelegeam "gumarii" când cereai.
În dimineți ca asta mă-ncalț cu-ai tăi gumari
Mâna o-ntind și caut în marea cea cețoasă
Hotarele se șterg și sper că o s-apari
Ce am jurat rămâne, căci sunt foarte serioasă.
Iubit, profesor, mentor, prieten totodată,
Această legătură nu piere niciodată.
poezie de Carolyn Devonshire, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Carolyn Devonshire. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.