Romanţa nebunului

Din pachetul meu de cărţi de joc,
Azi am tras o carte, la-ntâmplare -
Doamne, tocmai cartea cu noroc,
Ea mi-a fost şi vis şi alinare!...

Am privit, apoi, într-un album
Cu-amintirile din tinereţe,
Cine crezi că mi-a ieşit în drum,
Cu privirea ei să mă răsfeţe?...

Erai un boboc de trandafir,
Un boboc mirific de zambilă,
Astăzi, chiar şi eu, în gând, mă mir,
Cum de m-ai putut iubi, copilă?...

Singhuratic lup, orfan şi rău,
Eu eram un semn de întrebare;
Ce-o fi fost, copilă,-n capul tău,
De mi-ai fost şi-alint şi alinare?...

Doamne, ce nebun mai sunt şi eu!...
Parcă-mi vine-a săruta hârtia...
Ştie numai bunul Dumnezeu,
Unde poate duce nebunia!...

poezie de Ion Duduveică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!