Vecinicie cu fluturi de lumină
Luna a secerat ogorul de zăpadă.
Fără putință de învins,
doar în acolada sufeltului,
o inefabilă iarnă
în care amintirile,
cu sublimul lor imaculat,
suferă de insolație.
Cu buzele fierbinți
întinse după fluturii plăpânzi
care ne aduceau din ce în ce mai aproape
în cuvinte puține
și foame infinită
în respirația sângelui,
am învățat să fim.
Frenezie cu mistuire empatică!
Fără obligații contractuale,
dar...
un mult prea subit eden sufletesc!
Din ce în ce mai adevărat și mai frig
în necuvintele noastre,
din ce în ce mai multe nopți
pentru lumina ta;
și din ce în ce mai apăsate.
Mai presus de lună,
șansa regăsirii.
poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Costel Avrămescu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.