Nu mă satur privindu-te, savurându-te cu nesaț în umbra palidă a asfințitului. Mor si renasc când zorii iși flutură genele lungi asmuțindu-mi gândul obraznic...
Nu mă satur privindu-te, savurându-te cu nesaț în umbra palidă a asfințitului. Mor si renasc când zorii iși flutură genele lungi asmuțindu-mi gândul obraznic sub privirile tale. Nu cumva să mă uiți vreodată!
Strânge-mă tare la piept, ocrtotește-mă de mine întâi de toate. Te iubesc fără dacă sau pentru că. Fără explicații, din toată inima mea plăpândă dar curajoasă. Viața e o nuanță. De care vrem. Si tu, fărâma mea de vară frumoasă, împărțită la asfințit de iulie ai gust de august fără sfârșit..
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Andreea Palasescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.