nvață-mă sā fiu egoistă! În ceasul acesta tardiv, tomnatic, făcând abstractie de zbucium și agonii mărunte. Doar eu și timpul cosmetizat într-un amurg m...
nvață-mă sā fiu egoistă! În ceasul acesta tardiv, tomnatic, făcând abstractie de zbucium și agonii mărunte. Doar eu și timpul cosmetizat într-un amurg molcom de septembrie, aruncând vâltorii clipelor umbre de pași pe un suflet firav. Nu mă aștept să înțelegi. Sunt ostenită de pretenții absurde aruncate pe sub mână, cu viclenie, din buzunarele pline de vise. Semănam cumva pe alocuri, recunoscut unui simplu gând. Voiam să fiu liberă, doar cu mine pentru prima oară, fără acest amalgam de străini, hoinari și ursuzi. Să mă iert pentru inepția de a mă uita definitiv în povești care nu-mi aparțin. Uite unde duce încăpățânarea de a dărui! De ce nu mi-ai spus?
Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.