Noiembrie... din nou
mi-ai strigat în fugă ''long life''
și mi-ai lăsat ultimul sărut pe ultima frunză a unei toamne bezmetice ce-mi arunca cu furie tristețea peste ochi
un câine îmi lingea picioarele vlăguite de fuga după tine
gustul coclit al fumului de țigară mi-a rămas pe buze ca un blestem ( de obicei mi-l anihilai tu cu un sărut de ''mărășești'')
ploaia mușcă din trotuare și din mine
tună și fulgeră în noiembrie
''long life'' fără tine e ca o batjocură ce se hlizește pe umerii mei
abia de-ți mai zăresc amintirile
cum să te smulg din brațele morții
când ai chemat-o în genunchi ca pe o binecuvântare
și eu pe unde să mai calc când pașii tăi
nu se mai aud
doar marea mai oftează cu numele tău printre talazuri
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Violetta Petre. [Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre sărut
- poezii despre ploaie
- poezii despre picioare
- poezii despre moarte
- poezii despre furie
- poezii despre fum
- poezii despre frunze
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.