Brățări și inele
Universul este o casă mare
Cu multe etaje, multiple incăperi
Si grădini spațiale....
Dezorientată intreb:
-Eu incotro merg?
""Legea moralei din mine
Si cerul instelat deasupra capului
Imi umplu sufletul
Cu mereu nouă
Si crescândă admirație"" -Kant
Mă las călăuzită
Si in lumina soarelui tomnatic
Imi impletesc gândurile
Cu frunze galbene,
Făcându-mi brățări si inele
De o inestimabilă frumusețe,
Aruncând destinului
Mănușa....
poezie de Doina Bonescu din Confesiuni
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.