Vineri, 24 iunie 2095. La ora 04.00 dimineața, extenuați, în sfârșit, se retraseră în rezervele lor, pentru a se odihni, lăsând ambele nave în grija celor doi roboți și a pilotului automat; ei nu mai puteau rezista. Dacă până la acea dată totul decursese normal, în favoarea lor, de vreo câtva timp, totul o luase razna, mai-mai decât pe Proxima... Avuseseră parte de câteva aventuri nedorite, care îi solicitase pe toți, la maxim... La început, asteroizii, apoi ciudata planetă, "gaura neagră"... Totul era ciudat și dificil; dificil de înțeles, de aprobat, chiar și faptul că acum se îndreptau, cu viteză maximă, deși tractau nava "Vulturul", spre o altă planetă stranie, una cu o civilizație aflată în stadiul de început, nu una avansată, o planetă unde să încerce să-și refacă toate rezervele de combustibil și de energie, fiindcă, forțând la maxim posibilitățile navei albastre, rezervele se vor epuiza în scurt timp...
citat din romanul Proxima, Partea a-V-a: "Pe drumul de întoarcere" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.