Pe cuiul dintre tasuri
(trioset)
ca un curcan mă-nfoi că sunt român,
că nu sunt nevoit să crâșc din dinți...
de-atâțea candidați s-ajungă președinți,
ca un curcan mă-nfoi că sunt român.
precum am fost mereu, tot optimist rămân
în raiul fals al celor prea cuminți...
că nu sunt nevoit să crâșc din dinți,
ca un curcan mă-nfoi că sunt român
dar, ar fi o treabă genială,
prilejul e-un real suport,
ca să echilibrăm balanța comercială,
zic eu, să importăm doar unu pentru noi,
pe-ai noștri să-i dăm la export
că, poate, poate, scăpăm de nevoi...
sonet de Ioan Postolache-Doljești
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.