Luni dimineața
Să nu mă ridic, să stau cu capul gol,
Pe pernă precum o lopata lasată brambura în cimentieră, atunci când porumbeii și în general, păsările, zboară vara pe deasupra noastră
Să nu mă spăl pe dinți, contraindicat, dar sănătos pentru igiena mentală căreia îi sunt văzute toate plombele (de toți) și toate cariile (de toate), sub lumina reflectorului dentistului (de toată Lumea!).
Să stau liniștit în pat toată viața,
să prepare iubita cafeaua.
Visez astăzi, mai mult, acum.
poezie de Virgiliu-Andrei State
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.