Elegie
(Când iar nebun și bolnav)
Când iar nebun și bolnav,
Prin sanatorii, sau spitale,
Voi sta privind
Al vieții vals
Și câte sunt-ca un adio...
Prin sanatorii, sau spitale,
Oricum, fără voința mea-
Poate voi fi singur.
Apoi, tăcere...
Ca toamna, un amurg de jale..
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.