Rânduri...
ce citești aici nu e scris de mine
ci de viața asta tristă și opacă
pe fundalul vremii care vine, vine
pe dorsala celei care pleacă, pleacă
ce nu poți citi - este scris de mine
buchii transparente pe plăpânda coală
parcă de hârtie, parcă de șestine
parcă clocotinde în cazan cu smoală...
poezie de Iurie Osoianu (18 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
1 Eujenia [din public] a spus pe 18 octombrie 2019: |
| Prea trist si in culori inchise, descrii veata, oare chear e atit de rau? Deschide sufletul si ochii, optimist, cu zambet cuprinde, apsoarbe cu nesat, tot ce tii dat. Noi avem parte doar de ceia ce meritam si cat putem duce. |
2 dolion [utilizator înregistrat] a spus pe 24 noiembrie 2019: |
| Eujenia, să-ți dau o mână de ajutor... sunt sigur că intenția ta a fost aceasta: Prea trist și în culori închise, descrii viața, oare chiar e atât de rău? Deschide sufletul și ochii, optimist, cu zâmbet cuprinde, absoarbe cu nesaț tot ce ți-i dat. Noi avem parte doar de ceea ce merităm și cât putem duce. |
3 Ianuș [din public] a spus pe 28 noiembrie 2020: |
| Minunat vers. Înțelept! |