Curg florile, ca amintirile...
(te-ai dus)
Te-am iubit, ca zorile ce vin
în dimineti de primăvară,
în picături de soare și verdeată,
în inima târzie, cu miros de viată!..
Și niciodatå n-am crezut că vântul
v-a rupe lanțul dragostei ce curge,
ca o licoare-n sufletul ce plânge...
în clipele uitării dintre vise!
M-am așezat la margine de drum,
să văd cum liliacul înflorește,
culoarea mov mă zăpăcește
si respiratia mi se șterge!
Te-am îmbrăcat în flori de trandafiri
ca hainele iubirii să îți fie,
pecete de va fi să uiți...
iubirea ce-ai lăsat-o vie!...
Dar ai uitat că zorii plâng
o dragoste de vise,
că primăvara a-ngropat-o
printre frunzișul seri!
Și liliacul a-nflorit la marginea
pădurii,
privesc pierdută florile ce curg
Și-mbracă drumul noptii!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Miriam Nadia Dăbău. [Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre flori
- poezii despre vestimentație
- poezii despre primăvară
- poezii despre plâns
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre trandafiri
- poezii despre suflet
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.