Tată
azi îngeri aripi își deschid în chip de cruce
copacii ursuzi își leapădă frunza-n covor
cuiburi goale-ncâlcite în ramuri năuce
noi orfani suntem păsări rătăcite în zbor
e toamnă tată și-asfințitul tău nu-i răcit
dorul ne doare-n frigul dimineții treze
azi boabe de rouă sub pleoap-au îmbobocit
se îmbulzesc în zori chipul să-ți contureze
la noapte-o să-ți miroase-a must de tămâioasă
sita zorilor cerne întrebări fără rost
fluturi cu aripi arse și ziua-i pioasă
e septembrie tată ziua ta ar fi fost
poezie de Silvia Cuzum
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.