Între buzele tale se ascunde viața mea
porțile Paradisului s-au surpat odată cu nașterea ta
și tăcerile tale erau ofranda oferită cuvântului
asemeni dervisului rătăcitor, pornisem în căutarea adevărului
fără să știu că adevărul mă aștepta într-un sărut
dar nimeni nu înțelege când ajunge în viață dacă nu este pălmuit
și dacă nu-și urlă durerea. să se știe, să se audă
trăiam fără să știu, muream fără să vreau, Sisif rostogolindu-și viața
și viața te căuta, așa cum curbele de nivel dau ocolind muntele fără să se cunoască
și a fost vremea poveștilor, momente de vrajă întretăiată, sacadată
și buzele tale se umpleau de Duhul Sfânt, cuvântul le despărțea așa cum despărțea ziua de noapte
și lucrarea se-împlinea, zidită din lumină, lacrimi și sudoare.
și era noapte sau poate zi, dar timpul se purta ciudat
încercând să treacă de Poarta Sărutului
copilul se vrea legănat iar și iar, susurul poveștilor își jelește sleirea
unda lacului se tulbură privind asfințitul
și noapte așteaptă doar un suspin
ca să se prăvale, avalanșă
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.