M-am ascuns...
M-am ascuns de tine, toamnă, în hambarul cu lavandă
Socotind că-mi vine vremea să-mi ceri anii ca ofrandă
Și-am găsit în movul spic numai frunze-ngălbenite
Și tristeți ce fin apasă răvășindu-mi nopți tihnite.
M-am trezit din dulci parfumuri într-o baie de lumină
Implorând umila taină să-ți înmoi a ta rugină,
Neștiind că torci destoinic pe sub straiul tău viclean
Înecându-mi în emoții nerostitul meu alean.
M-am căznit să-mi scutur tâmpla fără gând de-a-ntineri,
Doar să-ți văd vestitul șarm ce-l trimiți a-mi cuceri
Zilnic, noi și noi ținuturi neatinse până-acum,
Încercându-mi neputința, răscolindu-mi albul drum.
M-am decis să-ți fac pe placul mult râvnitei tale vreri
Fără-a-ți cere vreo favoare sau iertarea să mi-o ceri,
Nu-ți condamn tenacitatea, ba din contră ți-o admir
Și-ți dau liber la-ntomnare cât în galben eu respir.
poezie de Sibiana Mirela Antoche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.