Teatru junior cu bătrân
Copiii se jucau a lumea și lumea era a lor...
Nu mai conta un petic de negru
cusut pe viitor...
În straiele tuturor
bătrânul era integru...
Odaia piepturilor avea flori de beznă la geam,
copiii aceia băutori de întuneric
fiind la vorbă cam
făuriți de himeric
și-n singur act
pe teatrul de joacă, putrefact...
&
Există copiii în zorii de noapte
și dimineața-și așteaptă bătrânul...
- Noapte bună, copii!
- Moarte bună, bătrâne!
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Poesis

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.