Monologul toamnei
lasă-mi toamnă crinii să supravețuiască
ofilește-n mine numai mărăcinii
lasă-mi poeții timpului să mă iubească
și greieri trubaduri pe răzorul luminii.
lasă-mi toamnă visul să mai crească
precum crizantema în poala grădinii
lasă-mi toamnă crinii să zâmbească
ofilește-n mine numai mărăcinii.
aruncă-n soare ruginita mască
adu ploi mirene în setea rădăcinii
vlăstarele iubirii în lume să se nască
la nunți de taină să se-adune străinii.
lasă-mi toamnă crinii să supravețuiască
ofilește-n mine numai mărăcinii.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre toamnă
- poezii despre iubire
- poezii despre zâmbet
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre poezie
- poezii despre ploaie
- poezii despre nuntă
- poezii despre naștere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.