Cu gândul la Arghezi
pe cerul bucuriei lumini strălucesc
sentimente țâșnesc ca o arteziană
balade și doine în trubaduri sporesc
îmi amintesc de noaptea argheziană.
cuvintele zboară prin vast univers
ochii minții se umplu de rouă
ploi nasc curcubeie la faptul divers
beznele se sparg în șapte în nouă.
de mult măritată cu un bărbat de foc
toate grijile mi le arde în piept
plămadă a iubirii îmi poartă noroc
și timpul actual e unul înțelept.
poemele din mine ca nucile se coc
fărâme de victorii de la stele aștept.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.