Carpe diem
(viața... file de poveste)
m-am desfăcut, un pergament uscat
încet mă descifrez chiar dac-am înserat
mi-s literă și suflu ostenit
sunt lacrimă și floare și zbor și răsărit
în formă îndumnezeită m-a turnat
sunt între alfa și omega încifrat
în mine se ascunde-un infinit și-atât
un infinitul ce se închide în mormânt
cere-mi un braț și ți-l voi da, surâsul și îl vei avea
cere-mi ce vrei eu nu-mi mai aparțin și pot să mă împart
nu-mi cere sufletul să-ți vând și-apoi să văd că îl arunci
pentru că viața-i ură și iubire și durere, nu-i simplu cuvânt...
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.