Nu se mai termină, trebuie
să caut spre dimineață prin poze
să găsesc poezia locală ce-mi place
să-mi amintească de Tisa
să-mi amintească de tine
să râdă
elevii observând că profesorii,-n fine,
se iubesc lacrimogen ca în filme (?!)
să plângă
elevii noștri de fericire când totul
nu se mai termină niciodată...
să caut
umbre și voci într-o mașină parcată
printre animăluțele tinere
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.