Desenând o femeie
ca turnată în foaia de de
sen ce se mișcă sub de
gete pe numele lor
simt o plăcere ce nu a mai fost
vreodată
prietenă pielea mai bine întinsă și acum pe planșete
de parcă
nu s-ar ști că iubesc o femeie prea albă
cu cărbunele-n mână
cu dinții sculați!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.