Șopot interior
Liniște-n atâta zgomot,
Închid ochii... căutare,
Înăuntru nu e ropot,
Ploia pare că dispare
Undeva, genunea vieții
Se aude-n mine plină
De cristalurile gheții,
În albastrul de lumină
Eu vibrez către un mâine
Istovit de răutate,
Cu speranța că în sine
Voi fi pace și dreptate
Tac și gânduri, tac sărmane,
Ferecate în tăcere,
Unde stările umane
Nu mai știu a fi durere
Liniște-n atâta zgomot,
Închid visu-n colivie,
Unde totul este șopot
De iubiri și armonie
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.