[cusut]
cu fereastra
deschisă
îmi legăn
umbrele
pe genunchi
nouă
și jumătate
se aude
o mașină
de cusut
în camera
din față
au rămas
cuvintele nespuse
o iubire de bazalt
rochia ivory
cu tivul
rupt
o pasăre
de noapte
plânge
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre mașina de cusut
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.