Chiar...
Eu sunt de-aici
și sunt de nicăieri
pitici
de mână vin cu zâna ieri
și-s galbeni toți
și mici
atât de mici.
Eu sunt de nicăieri
și sunt de-aici
trec licurici
ducând poveri
spre unde ce mai zici
chiar
ce mai zici?
Ce faci
ce ești
când taci
se-aud poveștile-n povești
și munții-mi toarnă vin în cești
ce vești mi-aduci
chiar
ce mai vești?
Pământu-i plat
și iernile sunt veri?
la porți îmi bat
tăcerile-n tăceri
iar visul s-a întors din flori în meri
și tu mai speri
chiar
ce mai speri?
poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Sanda Nicucie. [Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre visare
- poezii despre vară
- poezii despre trecut
- poezii despre mere
- poezii despre licurici
- poezii despre iarnă
- poezii despre galben
- poezii despre flori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.