Pe pajiștea nopții
pe pajiștea nopții vise păstoresc
când visez frumos mă simt fericită
pietre de temelie la destin clădesc
stele mă răsfață cu lumina iubită.
iarba de poveste acoperă păcate
noroiul aspru și mâzga din gânduri
cerneluri colorate sunt amestecate
poezia nopții să curgă rânduri rânduri.
nu mă bandonez elanului de viață
fermecate pasiuni mă țin activă
lumini îngerești mă mângâie pe față
ca apă de izvor proaspătă curativă.
străbate-mă Doamne cu sfânta povață
să nu risipesc în beznă sursa creativă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.