Ghicitoarea

Să-ţi ghicesc în palmă, conaşule,
Sau în cărţi, că aduci a telectual,
După mânurile fără bătături,
Petrecere, mânca-ţi-aş, îţi cade
Taman la drum de seară,
Cu masă întinsă şi multă băutură
De se varsă şi pe jos.
Şi tare fudul te ţii, maică,
Ţeapăn în costum de ginerică
La gât cu papion şi floare la rever
Şi toţi te vorbesc numai de bine...
Ia vezi, babo, vreo bucurie la aşternut?
Nu se vede... Ia uite la dama de pică,
Scârba, ce rece e cu dumitale,
Dar să nu ţii supărare,
E una dintre acele scorpii
Care scoate sufletul din om,
Da, de pat moale vei avea parte,
Dar de bucurie la aşternut, neam,
Sunt ghicitoare bătrână,
De ce te-aş minţi, frumosule,
Ptiu, câtă verdeaţă te-nconjură,
Te paşte fo moştenire în dolari?
Ce lungă odină te-aşteaptă
După o călătorie obositoare,
Vreun conced? Se şi vede o staţiune,
După ce vei pluti peste un fluviu învolburat,
Pregăteşte-ţi banii, trecătorule,
Cât te-o lăsa inima pentru mine,
Iar restul pentru barcagiu...

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!