De dor durut

(te pierzi în năluciri)

Precum o ciocârlie din ora dimineţii
Dă geana de lumină pentru culoarea vieţii
În focul rugăciunii te ţine de-nceput
Când Clipa Infintă cânta de dor durut

am zis: mai jos de tine
vei regăsi un loc
în care zămislirea-i
o moară cu noroc
acolo unde răul
se încurca-n iubire
se puse sămădăul
la grea nelegiuire

Mereu în căutarea prea-sfintelor iubiri
În ale căror vise te pierzi în năluciri
În urma ta urâtul şi multele mâhniri
Rămână-n a lor neguri, uitate-n amintiri

logodit cu Unitatea imaginară,
am rătăcit împreună într-o gară,
care seamănă cu Gara de Nord,
dar în realitate era Gara de Cord
vremea miracolelor era la început
profesoara mea de violoncel povesteşte

venise dresorul la mine
cânta la nişte scoici mari
frecându-le una de cealaltă
pe umărul stâng papagalul lui Alexis
striga la mine înjurături marinăreşti
dresorul îmi cerea să schimb ceva

poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!